chemuluí, chemuluiésc, vb. IV (reg., înv.) a chibzui, a socoti, a ține seama; a cerceta, a observa.chemuluí (-uésc, -ít), vb. – (Trans.) A reflecta, a calcula. – Var. chimului. Mag. kém(l)elni (Lacea, Dacor., IV, 778). Cuvînt rar. Gáldi, Dict., 114, pornește de la var. și o explică prin mag. kimél.
– De aici, în Mold., expresia cu nechimiluita (var. cu chiuita), cu sensul de „fără socoteală, în exces”.chemuluĭésc v. tr. (ung. kémelni, kémlelni, id.). Maram. (la 1690. Acad.). Cercetez, observ. V. nechimuluifa.