CHEFTEA

CHEFTEA

CHEFTEÁ s. f. v. chiftea.
CHEFTEÁ s. f. v. chiftea.
chefteá, V. chiftea.
chifteá, chefteá și chĭofteá f., pl. ele (turc. [d. pers.] köfte, pop. küfte). Turtișoară de carne tocată prăjită în unt (numită în Mold. și pîrjoală). Cînd aceste turte îs micĭ și puse în sos se numesc chiftele marinate. – În Munt. piftea, vulgarizm [!] de răŭ gust. V. perișoară.