CETINÍȚĂ, cetinițe, s. f. Cetioară. – Cetină + suf. -iță.
CETINÍȚĂ, cetinițe, s. f. Cetioară. – Din cetină + suf. -iță.
CETINÍȚĂ s. (BOT.) cetioară.
cetiníță s. f., g.-d. art. cetiníței; pl. cetiníțe