CETĂȚENÉSC, -EÁSCĂ, cetățenești, adj. De cetățean, al cetățenilor; civic. – Cetățean + suf. -esc.CETĂȚENÉSC, -EÁSCĂ, cetățenești, adj. De cetățean, al cetățenilor. – Din cetățean + suf. -esc.CETĂȚENÉSC adj. civic, civil, (înv.) politicesc. (Drepturi
~ești.)cetățenésc adj. m., f. cetățeneáscă; pl. m. și f. cetățenéșticetățenésc, -eáscă adj. De cetățean, civil: drepturĭ cetățeneștĭ. Civic: virtute cetățenească.CETĂȚENÉSC ~eáscă (~éști) Care ține de cetățeni; propriu cetățenilor; civic. Datorie ~ească. /cetățean + suf. ~esc