CENZURÁRE, cenzurări, s. f. Acțiunea de a cenzura. – V. cenzura.CENZURÁRE s.f. Acțiunea de a cenzura. [ cenzura].CENZURÁRE s. f. (Rar) Acțiunea de a cenzura.cenzuráre s. f., g.-d. art. cenzurării; pl. cenzurăriCENZURÁ, cenzurez, vb. I. Tranz. A aplica cenzura. ♦ Fig. A exercita un control asupra moravurilor. – Din fr. censurer.A CENZURÁ ~éz tranz. (publicații, emisiuni, însărcinări etc.) A supune cenzurii. /fr. censurerCENZURÁ vb. I. tr. 1. A aplica măsuri de cenzură; (p. ext.) a opri, a interzice (o publicație). 2. (Fig.) A controla, a supraveghea (moravurile). [ fr. censurer, it. censurare].CENZURÁ vb. tr. 1. a aplica măsuri de cenzură; (p. ext.) a interzice (o publicație). 2. (fig.) a supraveghea (moravurile). 3. a adopta o moțiune de cenzură. 4. a pronunța o sancțiune împotriva cuiva; a blama, a dezaproba; a condamna. ( fr. censurer
)CENZURÁ, cenzurez, vb. I. Tranz. A aplica cenzura; p. ext. a suprima sau a interzice o publicație. ♦ Fig. A exercita un control asupra moravurilor. – Fr. censurer.cenzurá vb., ind. prez. 1 sg. cenzuréz, 3 sg. și pl. cenzureázăcensuréz v. tr. (d. censură; fr. censurer). Mustru, critic. Aplic pedeapsa censuriĭ. – Și cenz- (după germ. și rus.).