CĂȚELÍ, pers. 3 cățelește, vb. IV. Refl. 1. (Pop.; despre cățele, lupoaice, vulpi) A se împerechea. 2. (Reg.; despre răni și bube) A se lăți, a se întinde. – Probabil lat. catullire (influențat de cățel, cățea).CĂȚELÍ, pers. 3 cățelește, vb. IV. Refl. (Pop.) 1.
(Despre cățele, lupoaice, vulpi) A se împerechea. 2. (Despre răni și bube) A se lăți, a se întinde. – Din cățel.CĂȚELÍ vb. v. goni, împerechea, împreuna, încrucișa.cățelí vb., ind. prez. 3 sg. cățeléște, imperf. 3 sg. cățeleá; conj. prez. 3 sg. și pl. cățeleáscă