CAȘÁRE s. f. 1. Operație de aplicare pe țesături a unui strat de substanțe care conferă țesăturii respective un tușeu moale, ca de piele. 2. Cașurare. – Din cașa.
CAȘÁRE s.f. 1. Acoperire a unei țesături cu o peliculă care imită pielea. 2. Cașerare. [După fr. cacher].
CAȘÁRE s. v. cașurare.
cașáre s. f., g.-d. art. cașării; pl. cașări
CAȘARE (‹ germ.) s. f. 1. Operație de aplicare pe țesuturi a unui strat de substanțe peliculogene pentru obținerea imitațiilor de piele (a pielii artificiale). 2. Cașurare.