CARNÁL, -Ă, carnali, -e, adj. De carne, privitor la carne; p. ext. trupesc. – Din lat. carnalis.
CARNÁL, -Ă adj. De carne, privitor la carne; (p. ext.) trupesc. [Cf. it. carnale, lat. carnalis].
CARNÁL, -Ă adj. referitor la carne; (p. ext.) trupesc, senzual. ( it. carnale, lat. carnalis)
CARNÁL, -Ă, carnali, -e, adj. De carne, privitor la carne; p. ext. trupesc. – Lat. lit. carnalis.
CARNÁL adj. v. trupesc.
carnál adj. m., pl. carnáli; f. sg. carnálă, pl. carnále
carnál, -ă adj. (lat. carnalis). Relativ la carne, la simțurile plăcerilor materiale: plăcerĭ carnale. Sensual, ĭubitor de plăcerĭ carnale: om carnal.
CARNÁL ~ă (~i, ~e) livr. 1) Care se referă la carne; de carne. 2) Care ține de plăcerile trupului; trupesc; senzual. /lat. carnalis