CARAPÁCE, carapace, s. f. Înveliș osos, cornos sau calcaros care protejează corpul unor animale. – Din fr. carapace.CARAPÁCE s.f. Înveliș tare care acoperă corpul broaștelor țestoase, al racilor etc. [ fr. carapace, cf. sp. carapacho].CARAPÁCE s. f. 1. înveliș tare care acoperă corpul broaștelor țestoase, al racilor etc. 2. (fig.) înveliș protector. ( fr., it. carapace)CARAPÁCE, carapace, s. f. Înveliș osos sau calcaros care protejează corpul unor animale. – După fr.
carapace.CARAPÁCE s. (ANAT.) țest, (rar) capac, scafă, (reg.) troacă, (înv.) țeastă. (~ de broască țestoasă.)carapáce s. f., g.-d. art. carapácei; pl. carapácecarapáce f., pl. ăcĭ (fr. carapace, f., d. sp. carapacho). Țest de broască țestoasă.CARAPÁCE ~ f. Înveliș tare (chitinos, calcaros, osos) care protejează corpul unor animale (raci, broaște-țestoase etc.). [G.-D. carapacei] /fr. carapace