CĂPISTÉRE, căpisteri, s. f. (Reg.) Albie, covată mică în care se cerne făina sau mălaiul și se frământă aluatul. [Var.: căpestérie s. f.] – Lat. capisterium.
CĂPISTÉRE, căpisteri, s. f. (Reg.) Albie, covată mică în care se frământă pâinea. [Var.: căpestérie s. f.] – Lat. capisterium.
căpistére s. f., g.-d. art. căpistérii; pl. căpistéri
căpistére f. (lat capisterium, cĭur, vînturătoare). Albia (copaĭa, covata) în care se frămîntă aluatu la brutărie. Fig. A vedea albu´n căpistere, a te asigura de un lucru, a-țĭ vedea dorința realizată. – Și -érie (vest). V. cățînă, moldă, postavă, troacă.