CANONICITÁTE s. f. Însușirea de a fi canonic2. – Din fr. canonicité.CANONICITÁTE s.f. Însușirea de a fi canonic, în conformitate cu canoanele. [ fr. canonicité].CANONICITÁTE s. f. calitatea a ceea ce este canonic. (fr. canonicité
)CANONICITÁTE s. f. Însușirea de a fi canonic2. – După fr. canonicité.canonicitáte s. f., g.-d. art. canonicitățiicanonicitáte f. (d. canonic). Calitatea unuĭ lucru canonic.