CANDELÁBRU, candelabre, s. n. Suport cu mai multe brațe (bogat ornamentat), pentru lumânări sau becuri electrice; policandru. – Din fr. candélabre, lat. candelabrum.
CANDELÁBRU s.n. Suport pentru lumânări sau pentru becuri, care se atârnă în special de tavan. [ fr. candélabre, cf. lat. candelabrum – sfeșnic].
CANDELÁBRU s. n. suport pentru lumânări sau becuri, suspendat pe tavan. ( fr. candélabre, lat. candelabrum)
CANDELÁBRU, candelabre, s. n. Suport (suspendat) cu mai multe brațe, pentru lumânări sau becuri. – Fr. candélabre (lat. lit. candelabrum).
CANDELÁBRU s. policandru. (~ cu 6 brațe.)
candelábru s. n. (sil. -bru), art. candelábrul; pl. candelábre
candelábru n., pl. e (lat. candelabrum, d. candéla, lumînare). Sfeșnic cu maĭ multe ramurĭ. Policandru. – Fals candelambru.
CANDELÁBRU ~e n. Suport frumos ornamentat, cu mai multe brațe pentru lumânări sau becuri electrice, suspendat de plafon; lustră; policandru. /fr. candélabre, lat. candelabrum