CAMPANÚLĂ, campanule, s. f. (Bot.) Clopoțel (2). – Din fr. campanule.CAMPANÚLĂ s.f. Plantă erbacee cu flori frumoase, albastre sau violete; clopoțel. [ fr. campanule].CAMPANÚLĂ s. f. plantă erbacee cu flori frumoase, albastre sau violete; clopoțel. ( fr. campanule)CAMPANÚLĂ, campanule, s. f. (Bot.) Clopoțel (2).
– După fr. campanule.campanúlă s. f., g.-d. art. campanúlei; pl. campanúleCAMPANÚLĂ ~e f. Plantă erbacee, având tulpina dreaptă și înaltă și flori albastre sau violete în formă de clopot; clopoțel. /fr. campanuleCAMPANÚLE s. pl. v. clopoței.