CĂMĂȘÚICĂ, cămășuici, s. f. Cămășuță. – Cămașă + suf. -uică.CĂMĂȘÚICĂ, cămășuici, s. f. Cămășuță. – Din cămașă + suf. -uie + -că.CĂMĂȘÚICĂ s. v. cămășuță.cămășúică s. f., g.-d. art. cămășúicii; pl. cămășúicicămáșe (vest) f., pl. ășĭ, și căméșă (est) pl. ĭ (lat. camísia, it. camiscia și camicia, fr. chemise, sp. pg. camisa
). Îmbrăcăminte de pînză care acopere [!] partea de sus a corpuluĭ și care se poartă pe pele [!] (V. izmene). Coajă care se formează pe lichide (vin ș. a.) orĭ pe unele lucrurĭ. Placentă, căiță pelița [!] în care se naște copilu. – Dim. -uță, pl. e, și -uĭcă, pl. ĭ.