CĂMĂȘUÍ, cămășuiesc, vb. IV. Tranz. A acoperi un element de construcție cu beton, metal etc. – Cămașă + suf. -ui.
cămășuí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. cămășuiésc
A CĂMĂȘUÍ ~iésc tranz. (elemente de construcție) A acoperi cu beton, metal etc. /cămașă + suf. ~ui