CĂMĂRUIE

CĂMĂRÚIE, cămărui, s. f. Cămăruță. – Cămară + suf. -uie.CĂMĂRÚIE, cămărui, s. f. Cămăruță. – Din cămară

+ suf. -uie.CĂMĂRÚIE s. v. cămăruță, odăiță.cămărúie s. f., art. cămărúia, g.-d. art. cămărúii; pl. cămărúi