CALANDRÁT, -Ă, calandrați, -te, adj. Care este supus calandrării. – V. calandra.
CALANDRÁ, calandrez, vb. I. Tranz. A trece un material printr-un calandru în vederea subțierii, aplatizării, netezirii etc. acestuia; a presa cu calandrul. – Din fr. calandrer.
A CALANDRÁ ~éz tranz. (materiale) A trece printr-un calandru (în vederea finisării). /fr. calandrer
CALANDRÁ vb. I. tr. A trece prin calandru; a presa cu calandrul. [ fr. calandrer].
CALANDRÁ vb. tr. a trece un material prin calandru. ( fr. calandrer)
calandrá vb., ind. prez. 1 sg. calandréz, 3 sg. și pl. calandreáză