BUȘMACHIU

BUȘMACHIU

BUȘMACHIU

BUȘMACHÍU, bușmachii, s. m. (Înv. și reg.) Pantof de casă; papuc1. – Din rus., ucr. bašmak.
BUȘMACHÍU, bușmachii, s. m. (Înv. și reg.) Pantof de casă; papuc. – Rus, ucr. bašmak.
bușmachíu s. m., art. bușmachíul; pl. bușmachíi, art. bușmachíii
bușmachíŭ V. bașmachiŭ.
bașmachíu și bușmachiu m. (rus. [rut. pol.] bašmák și pašmák, pl. –akí, d. turc. bašmak și pašmak, de unde și rom. maĭ vechĭ pașmac). Est. Pl. Pantofi fără toc (de umblat prin casă). V. imineĭ.