BRODÁT¹ s. n. Faptul de a broda. – V. broda.
BRODÁT², -Ă, brodați, -te, adj. (Despre materiale textile) împodobit cu broderii. – V. broda.
BRODÁT n. 1) v. A BRODA. 2) Îndeletnicire a brodezei. /v. a broda
BRODÁT s.n. Brodare. [ broda].
BRODÁT s. n. brodare. ( broda)
BRODÁT¹ s. n. Faptul de a broda.
BRODÁT², -Ă, brodați, -te, adj. (Despre țesături) Împodobit cu cusături decorative în relief. – V. broda.
BRODÁT adj. (reg.) împistrit, (Transilv.) chindisit. (Bluză ~.)
brodát s. n.
BRODÁ, brodez, vb. I. Tranz. A coase o broderie pe un material textil. ♦ Fig. A dezvolta o întâmplare, o povestire, adăugând detalii imaginare; a născoci. – Din fr. broder.
A BRODÁ ~éz tranz. 1) (țesături) A orna cu broderii. 2) fig. A crea în imaginație în mod arbitrar; a ticlui; a izvodi; a născoci; a inventa. /fr. broder
BRODÁ vb. I. tr. 1. A coase pe o țesătură (flori, ornamente etc.); a coase la gherghef. 2. (Fig.) A inventa, a dezvolta, a născoci. [ fr. broder].
BRODÁ vb. tr. 1. a coase o broderie (1). 2. (fig.) a inventa, a născoci. ( fr. broder)
BRODÁ, brodez, vb. I. Tranz. A coase o broderie. ♦ Fig. A dezvolta, a inventa. – Fr. broder.
BRODÁ vb. a coase, (reg.) a împistri, (Transilv. și Maram.) a chindisi, (prin Maram.) a popistri, (prin Ban. și Transilv.) a șlingui, (prin Transilv.) a ștricăni. (~ cu flori; a ~ la gherghef.)
BRODÁ vb. v. inventa, născoci, plăsmui, scorni, ticlui.
brodá (brodéz, -ít), vb. – 1. A coase o broderie. – 2. A înfrumuseța, a exagera o povestire. Fr. broder. – Der. broderie, s. f. din fr. broderie.
brodá vb., ind. prez. 1 sg. brodéz, 3 sg. și pl. brodeáză
brodéz v. tr. (fr. broder, îld. border, a garnisi pe marginĭ). Fac pe o stofă de semne în relief cu acu saŭ războĭu. Fig. Amplific, înfloresc: a broda o istorie. În Trans. chindisesc.