BREVILOCVÉNT, adj. (Livr.) Scurt în expunere. – Din it. breviloquente.BREVILOCVÉNT, -Ă adj. (Despre vorbire) Scurt. [Cf. it. breviloquente].BREVILOCVÉNT, -Ă adj. (despre vorbire) scurt. ( it. breviloquente)brevilocvént adj. m., pl. brevilocvénți;
f. sg. brevilocvéntă, pl. brevilocvénte