BRẤGLĂ, brâgle, s. f. Parte mobilă la războiul de țesut, care susține spata. – Et. nec.BRẤGLĂ, brâgle, s. f. Partea mobilă la războiul de țesut, care susține spata.BRÂGLĂ s. v. vatală.brâglă s. f. (sil. -glă), g.-d. art. brâglei; pl. brâglebrîglă (brîgle), s. f. – Parte mobilă la războiul de țesut. – Var. bîr(g)lă,
braglă, braclă. – Megl. bîrdilă. Bg. bŭrdilo (Cihac, II, 9; DAR), prin intermediul unei forme bîrd(i)lă, ca în megl. – Der. brîglar, s. m. (arțar).brî́glă f., pl. e (rudă cu ceh. brdlo și germ. bridle id.). Olt. Vatală.