BLONDÍN, -Ă, blondini, -e, adj., s. m. și f. Blond. – Din fr. blondin.BLONDÍN, -Ă adj. (adesea s.f.) Blond(ă). [ fr. blondin]. BLONDÍN, -Ă adj., s. m. f. blond. ( fr. blondin)BLONDÍN, -Ă, blondini, -e, adj. Blond. ♦ (Substantivat, f.) Femeie cu părul blond. – După fr. blondin.
blondín adj. m., s. m., pl. blondíni; f. sg. blondínă, pl. blondíneblondín, -ă adj. (fr. blondin ). Cam blond, bălăĭor.BLONDÍN ~ă (~i, ~e) v. BLOND. /fr. blondin