BEȘÍCĂ s. f. v. bășică.BEȘÍCĂ s. f. v. bășică.beșícă (est) și bă- (vest) f., pl. ĭ (lat. vésica, beșică; it. besciga și vescica, pv. vesiga, fr. vessie, sp. vejiga, pg. bexiga; alb. măšikă. D. rom. vine sîrb. bešika). Receptacul membranos care conține u***a în corpu animalelor saŭ împlinește altă funcțiune la peștĭ orĭ păsărĭ. Unflătură pe corp produsă de arsură, de cizma care te roade orĭ pe palme de multă muncă, de gimnastică ș.a. Bulbuc, glob cav, unflătură formată de apă, maĭ ales de săpun: fericirea
e ca beșicile de săpun, plouă cu beșicĭ. Beșică de boŭ, țiplă pusă în loc de geam (în vechime).BEȘICÁ vb. I. v. bășica.BEȘICÁ vb. I. v. bășica.beșíc, a -á v. tr. (d. beșică). Est. Fac să scoată beșicĭ: urzica beșică pelea. V. refl. Pelea se beșică de urzicĭ. – În vest bășic.