BERLÍNĂ, berline, s. f. (Înv.) 1. Trăsură mare închisă, asemănătoare cu cupeul, cu două banchete așezate față în față. 2. Autoturism cu două sau patru portiere și cu patru geamuri laterale. – Din fr. berline, it. berlina.BERLÍNĂ s.f. 1. Trăsură în formă de cupeu cu patru locuri (fabricată pentru prima oară la Berlin). 2. Caroserie de automobil cu patru uși și patru geamuri mobile laterale; sedan. [ fr. bérline, cf. it. berlina].BERLÍNĂ s. f. 1. trăsură; cupeu cu patru locuri. 2. caroserie de automobil cu patru uși și patru geamuri laterale. ( fr. bérline
)BERLÍNĂ, berline, s. f. (Înv.) Tip de trăsură în formă de cupeu, cu patru locuri. – Fr. berline (it. berlina).BERLÍNĂ s. (înv.) leagăn. (~ semăna cu un cupeu.)berlínă s. f., g.-d. art. berlínei; pl. berlíneberlínă f., pl. e (fr. berline, d. orașu Berlin, de unde a venit moda unor asemenea trăsuri). Un fel de cupeŭ maĭ mare, cu doŭă canapele, ca și landou. V. butcă, rădvan.