BENTÍȚĂ, bentițe, s. f. Diminutiv al lui bantă. [Var.: bendiță s. f.] – Bantă + suf. –iță.BENTÍȚĂ, bentițe, s. f. Diminutiv al lui bantă
(2). [Var.: bendiță s. f.]bentíță s. f., g.-d. art. bentíței; pl. bentíțebentíță v. bendiță.bendíță orĭ bentíță f., pl. e. Bandă (fășie) îngustă (la haĭne).