BANDÚRĂ1, bandure, s. f. (Reg.) Cârpă de pânză groasă și aspră. ♦ Epitet pentru o femeie destrăbălată, cu purtări urâte. – Et. nec.BANDÚRĂ2, banduri, s. f. Instrument muzical popular ucrainean ca o chitară cu gâtul scurt, prevăzut cu 8 până la 24 de coarde. – Din ucr. bandura.BANDÚRĂ s.f. Instrument muzical ucrainean de formă ovală, cu o tastieră scurtă și cu 8 până la 24 de coarde. [ rus. bandur].BANDÚRĂ s. f. instrument muzical ucrainean cu coarde ciupite, în formă ovală, și cu o tastieră scurtă. ( rus., ucr. bandura
)BANDÚRĂ1, bandure, s. f. (Reg.) Cârpă de pânză groasă și aspră.BANDÚRĂ2, banduri, s. f. Instrument muzical ucrainean cu 8 până la 24 de coarde. – Ucr. bandura.BÁNDURĂ s. v. cocotă, c***ă, femeie de stradă, p*********ă, t***ă.bándură (cârpă) s. f., g.-d. art bándurei; pl. bándurebandúră (instrument muzical) s. f., g.-d. art. bandúrii; pl. bandúriBANDÚRĂ ~i f. Instrument muzical popular ucrainean, prevăzut cu coarde care emit sunete prin ciupire. /ucr. bandura