BĂLTÍȚĂ, băltițe, s. f. Diminutiv al lui baltă. – Baltă + suf. –iță.BĂLTÍȚĂ, băltițe, s. f. Diminutiv al lui baltă.
BĂLTÍȚĂ s. (reg.) băltică, bălticea, bălticică, băltucă, băltuță. (O baltă mică se numește ~.)băltíță s. f., g.-d. art. băltíței; pl. băltíțe