BĂLSĂMAT

BĂLSĂMAT

BĂLSĂMAT

BĂLSĂMÁT, -Ă, bălsămați, -te, adj. (Rar) Îmbălsămat. [Var.: bălsămit, -ă adj.] – V. bălsăma.
BĂLSĂMÁT, -Ă adj. v. îmbălsămat.
BĂLSĂMÁ, bălsămez, vb. I. Tranz. (Rar) A îmbălsăma. [Var.: bălsămí vb. IV] – Din balsam.
BĂLSĂMÁ vb. I. v. îmbălsăma.
bălsămá vb., ind. prez. 1 sg. bălsăméz, 3 sg. și pl. bălsămeáză