BĂLĂNGĂÍ, bălăngăiesc, vb. IV. Tranz. și refl. (Reg.) A (se) bălăbăni (1). – Balang + suf. –ăi.
BĂLĂNGĂÍ, bălăngăiesc, vb. IV. Tranz. (Reg.) A bălăbăni (1). – Din balang.
BĂLĂNGĂÍ vb. v. bălăbăni, clătina, legăna.
bălăngăí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. bălăngăiésc, imperf. 3 sg. bălăngăiá; conj. prez. 3 sg. și pl. bălăngăiáscă