BÂJBÂIÁLĂ, bâjbâieli, s. f. Faptul de a bâjbâi; bâjbâire, bâjbâit, bâjbâitură. [Pr.: –bâ-ia] – Bâjbâi + suf. –eală.
BÂJBÂIÁLĂ, bâjbâieli, s. f. Faptul de a bâjbâi.
BÂJBÂIÁLĂ s. bâjbâire, bâjbâit, bâjbâitură, dibuială, dibuire, dibuit, orbecăială, orbecăire, orbecăit, (înv. și reg.) orbecare. (~ prin întuneric.)
bâjbâiálă s. f., g.-d. art. bâjbâiélii; pl. bâjbâiéli