BAGDADÍE, bagdadii, s. f. (Reg.) Plafon, tavan. – Din tc. bağdadi.
BAGDADÍE, bagdadii, s. f. (Reg.) Tavan. – Tc. bağdadi.
BAGDADÍE s. v. plafon, tavan.
bagdadíe

(bagdadíi), s. f. – (Mold.) Acoperiș. Tc. bagdali „(ghips) ca cel din Bagdad” (Șeineanu, II, 34; REW 881). De la numele acestui oraș, în forma it. veche, Baldacco, provine și it. baldacchino, de unde derivă rom. baldachin, fr. baldaquin, sp. baldaquín.
bagdadíe s. f., art. bagdadía, g.-d. art. bagdadíei; pl. bagdadíi, art. bagdadíile
bagdadíe f. (turc. bagdadi, stucatură ca la Bagdad, de unde și it. Baldacco, Bagdad [în evu mediŭ] și baldacchino, baldachin, fiindcă din Bagdad se aduceaŭ stofele cele fine p. baldachine). Est. Tavan.
BAGDADÍE

~i f. pop. Suprafață (orizontală) care formează partea superioară a unei încăperi; plafon; pod; tavan. [Art. bagdadia; G.-D. bagdadiei; Sil. -di-e] /turc. bağdadi