AUTOTIPOGRAFÍE s. f. tipar înalt ale cărui clișee se prepară prin corodarea unei plăci de metal pe care imaginile au fost executate direct. ( auto1– + tipografie)autotipográfie s. f. (sil. a-u-) → tipografie
AUTOTIPOGRAFÍE s. f. tipar înalt ale cărui clișee se prepară prin corodarea unei plăci de metal pe care imaginile au fost executate direct. ( auto1– + tipografie)autotipográfie s. f. (sil. a-u-) → tipografie