AUTOAGRESIÚNE s.f. Stare patologică în care organismul produce substanțe nocive împotriva unora dintre propriile sale celule, țesuturi sau organe. [Pron. a-u-. / fr. autoaggression].
AUTOAGRESIÚNE s. f. stare patologică în care organismul produce substanțe nocive împotriva unora dintre propriile sale celule, țesuturi sau organe. ( fr. autoagression)
autoagresiúne s. f. (sil. a-u-to-a-gre-si-u-), g.-d. art. autoagresiúnii