ASTUPÚȘ, astupușuri, s. n. (Reg.) Dop (1). – Astupa + suf. -uș.
ASTUPÚȘ, astupușuri, s. n. (Reg.) Astupătoare; dop. – Din astupa + suf. -uș.
ASTUPÚȘ s. v. buraj, burare, dop.
astupúș s. n., pl. astupúșuri
astupúș n., pl. e și urĭ. Astupătoare (dop orĭ capac care se prinde de orificiŭ). – Și stupuș (Trans. Mold.).