ASTERÍSC, asteriscuri, s. n. Semn grafic în formă de steluță care se pune după un cuvânt pentru a indica trimiterea la o notă ori înaintea elementelor (lexicale) neatestate și reconstituite etc. – Din fr. astérisque, lat. asteriscus.
ASTERÍSC s.n. Semn tipografic în formă de stea (*), care, pus într-un text, indică prezența unei note la subsol sau, înaintea unor elemente lexicale, faptul că sunt neatestate și reconstituite. [Pl. -curi. / fr. astérisque, cf. lat. asteriscus, gr. asteriskos – steluță].
ASTERÍSC s. n. semn tipografic (*), care, pus într-un text, indică prezența unei note la subsol sau, înaintea unor elemente lexicale, faptul că sunt neatestate. ( fr. astérisque, gr. asteriskos)
ASTERÍSC, asteriscuri, s. n. Semn tipografic, în formă de stea, care trimite la o notă sau care se pune înaintea elementelor (lexicale) neatestate și reconstituite. – Fr. astérisque (lat. lit. asteriscus).
ASTERÍSC s. (TIPOGR.) stea, steluță. (~ul poate trimite la o notă aflată în josul paginii.)
asterísc s. n., pl. asteríscuri
asterísc n., pl. urĭ (vgr. asteriskos, steluță). Steluță, semn tipografic care-țĭ atrage atențiunea.
ASTERÍSC ~uri n. Semn în formă de steluță prin care se trimite la o notă la subsol sau se marchează un cuvânt neatestat și reconstituit. /fr. astérisque, lat. asteriscus