ASPERITÁTE, asperități, s. f. (Adesea fig.) Proprietatea de a fi aspru2 (I 1); (concr.) parte aspră2 a unei suprafețe. – Din fr. aspérité, lat. asperitas, -tatis.
ASPERITÁTE s.f. Calitatea de a fi aspru la pipăit, zgrunțuros; asprime; (concr.) partea zgrunțuroasă a unei suprafețe. (Fig.) Asprime, lipsă de delicatețe, de suplețe. [Cf. fr. asperité, lat. asperitas asper – aspru]
ASPERITÁTE s. f. 1. însușirea de a fi aspru la pipăit, zgrunțuros; partea zgrunțuroasă a unei suprafețe. 2. (fig.) asprime, lipsă de delicatețe, de suplețe. ( fr. aspérité, lat. asperitas)
ASPERITÁTE, asperități, s. f. (Adesea fig.) Proprietatea de a fi aspru2 (I 1); (concr.) parte zgrunțuroasă a unei suprafețe. – Fr. aspérité (lat. lit. asperitas, -atis).
ASPERITÁTE s. aspreală, asprime, (livr.) rugozitate. (~ unei suprafețe.)
asperitáte s. f., g.-d. art. asperității; pl. asperități
asperitáte f. (lat. aspéritas, -átis d. ásper, aspru). Starea lucruluĭ la pipăit, cum e marmura nelucrată saŭ terenu accidentat, zgrunțuros. Fig. Inegalitate: asperitatea stiluluĭ.
ASPERITÁTE ~ăți f. Proprietate a unor corpuri de a fi aspre. /fr. asperité, lat. asperitas, ~atis