ASPARAGUS

ASPARAGUS

ASPARAGUS

ASPARÁGUS, asparaguși, s. m. Plantă ornamentală din familia liliaceelor, cultivată pentru frunzulițele ei foarte fine și decorative (Asparagus silvestris). – Din fr. asparagus.
ASPARÁGUS m. Plantă erbacee ornamentală, cultivată pentru frunzele ei foarte subțiri. /lat., fr. asparagus
ASPARÁGUS s.m. Plantă ornamentală cu frunze foarte fine din familia liliaceelor. [ lat., fr. asparagus].
ASPARÁGUS s. m. plantă ornamentală cu frunze foarte fine, din familia liliaceelor. ( lat., fr. asparagus)
asparágus s. m., pl. asparáguși
SPARÁNGHEL s. m. Plantă erbacee legumicolă cu rădăcini cărnoase și cu frunze nedezvoltate, asemănătoare unor solzișori, cultivată pentru lăstarii ei tineri, foarte gustoși (Asparagus officinalis). – Din ngr. sparánghi.
SPARANGHÉL m. Plantă erbacee legumicolă, cu rădăcini cărnose și frunze mici, cultivată pentru ramurile folosite în alimentație. /ngr. sparánghi
SPARÁNGHEL s. (BOT.; Asparagus officinalis) (reg.) iepurel, păr, spargă, coasta-d******i, coasta-vrăjmașului, ragila-pământului, umbra-cucului, umbra-iepurelui.
SPARÁNGHEL s. v. umbra-iepurelui.
sparánghel s. m., pl. sparángheli