ASIRIÁN, -Ă, asirieni, -e, s. m. și f. 1. S. m. și f. (La pl.) Populație semitică care a trăit în statul sclavagist Asiria; (și la sg.) persoană care făcea parte din această populație. 2. Adj. Care aparține Asiriei sau asirienilor (1). [Pr.: -ri-an] – Din fr. assyrien.
ASIRIÁN, -Ă adj., s. m. f. (locuitor) din Asiria. ◊ (s. f.) limbă semitică vorbită în Asiria. ( fr. assyrien)
ASIRIÁN, -Ă, asirieni, -e, adj., s. m. și f. 1. Adj. Care aparține Asiriei sau populației ei, privitor la Asiria sau la populația ei. 2. S. m. și f. Persoană care aparținea vechii populații din Asiria. [Pr.: -ri-an] – După fr. assyrien.
asirián (asiriánă), adj. – Din Asiria. Din Asiria (sec. XIX). Var. asir, folosită de Eminescu și reluată de Crainic, nu are întrebuințare efectivă, fiind mai curînd o licență poetică.
asirián s. m., adj. m. (sil. -ri-an), pl. asiriéni (sil. -ri-eni); f. sg. asiriánă, g.-d. art. asiriénei, pl. asiriéne