ASINCRONÍSM, asincronisme, s. n. Lipsă de sincronism; caracter asincronic. – Din fr. asynchronisme.
ASINCRONÍSM s.n. Caracterul a ceea ce este asincron. Lipsă de concordanță în timp. Efect cinematografic dintre coloana vizuală și cea sonoră. [Cf. it. asincronismo].
ASINCRONÍSM s. n. caracter asincron. ◊ efect cinematografic bazat pe neconcordanța dintre coloana vizuală și cea sonoră. ( fr. asynchronisme)
asincronísm s. n. → sincronism