ASIGURĂTÓR, -OÁRE, asigurători, -oare, adj., s. m. și f. (Persoană, instituție etc.) care asigură (3). ◊ Sechestru asigurător = sechestru ordonat de justiție pentru garantarea intereselor și a drepturilor părților împricinate. – Asigura + suf. -ător.
ASIGURĂTÓR, -OÁRE adj., s. m. f. (persoană, instituție) care face asigurări de persoane. ( asigura + -tor)
ASIGURĂTÓR, -OÁRE, asigurători, -oare, adj. (Adesea substantivat) Care asigură. ◊ Sechestru asigurător = sechestru ordonat de justiție pentru garantarea intereselor și drepturilor părților împricinate. – Din asigura + suf. -(ă)tor.
ASIGURĂTÓR adj. (EC.) (înv.) siguripsitor. (Societate ~oare.)
asigurătór adj. m., s. m., pl. asigurătóri f. sg. și pl. asigurătoáre
ASIGURĂTÓR ~oáre (~óri, ~oáre) și substantival (despre persoane sau despre instituții) Care face asigurări. /a (se) asigura + suf. ~ător