ASFALTÁ, asfaltez, vb. I. Tranz. A acoperi un drum, un teren etc. cu un strat de asfalt (2). – Din fr. asphalter, germ. asphaltieren.
ASFALTÁ vb. I. tr. A acoperi (o șosea, o stradă etc.) cu asfalt. [ fr. asphalter].
ASFALTÁ vb. tr. a acoperi cu asfalt. ( fr. asphalter)
ASFALTÁ, asfaltez, vb. I. Tranz. A acoperi un drum, un teren etc. cu un strat de asfalt. – Fr. asphalter (germ. asphaltieren).
asfaltá vb., ind. prez. 1 sg. asfaltéz, 3 sg. și pl. asfalteáză
A ASFALTÁ ~éz tranz. (terenuri, străzi, trotuare etc.) A acoperi cu asfalt. /fr. asphalter
asfaltéz v. tr. (d. asfalt; fr. asphalter). Pavez cu asfalt.