ASCUȚITORÍE, ascuțitorii, s. f. Atelier sau secție a unei fabrici unde se ascut obiecte tăioase. – Ascuțitor + suf. -ie.
ASCUȚITORÍE, ascuțitorii, s. f. (Rar) Secție a unei fabrici sau a unui atelier unde se ascut obiecte tăioase. – Din ascuțitor + suf. -ie.
ascuțitoríe s. f., art. ascuțitoría, g.-d. art. ascuțitoríei; pl. ascuțitoríi, art. ascuțitoríile