ARVANÍT, -Ă, arvaniți, -te, s. m. și f., adj. (Înv.) Albanez. [Var.: alvanít, -ă s. m. și f., adj.] – Din ngr. arvanítis.
ARVANÍT, -Ă, arvaniți, -te, s. m. și f., adj. (Înv.) Albanez. [Var.: alvanít, -ă s. m. și f., adj.] – Ngr. arvanites.
ARVANÍT s. v. schipetar.
ARVANÍT s., adj. v. albanez.
arvanít s. m., adj. m., pl. arvaníți; f. sg. arvanítă, pl. arvaníte
arvanít, -ă s. (ngr.) Car. Arnăut.