ARTÉRĂ, artere, s. f. 1. Vas sangvin care asigură circulația sângelui de la inimă la diverse organe și țesuturi. 2. Cale importantă de comunicație și de transport. Conductă hidraulică principală de alimentare prin care se transportă apa spre locul de consum. Linie electrică de alimentare prin care se transportă energie spre locul de consum. – Din fr. artère.
ARTÉRĂ s.f. 1. Vas de sânge prin care circulă sângele de la inimă la organe și țesuturi. (Fig.) Cale, drum de comunicație. 2. Conductă hidraulică principală de alimentare prin care se transportă apa spre locul de consum. Linie electrică de alimentare pe care se transportă energia spre locul de consum. [ fr. artère. cf. lat. arteria].
ARTÉRĂ s. f. 1. vas sangvin care duce sângele de la inimă la organe și țesuturi. 2. magistrală de circulație. 3. conductă hidraulică magistrală. 4. linie electrică de alimentare principală a unei rețele de distribuție. ( fr. artère)
ARTÉRĂ, artere, s. f. 1. Vas sanguin de diferite mărimi, care asigură circulația sângelui de la inimă la organe și țesuturi. Fig. Cale importantă de comunicație. 2. Conductă hidraulică principală de alimentare, pe care se transportă apa spre locul de consum. Linie electrică de alimentare, pe care se transportă energie spre locul de consum. – Fr. artère.
artéră s. f., g.-d. art. artérei; pl. artére
artéră f., pl. e (fr. artère, lat. arteria, d. vgr. artería, traheĭe). Anat. Vînă care duce sîngele de la inimă la extremitățĭ. Fig. Cale de comunicațiune. – Și artérie.
ARTÉRĂ ~e f. 1) Vas sangvin care conduce sângele de la inimă la organe și țesuturi. 2) Cale importantă de comunicație. 3) Conductă hidraulică sau linie electrică principală. /fr. artere
ARTERĂ CEFÁLICĂ s. v. carotidă.