ARSĂTÚRĂ, arsături, s. f. Ardere. – Ars + suf. -ătură.
ARSĂTÚRĂ, arsături, s. f. Ardere; arsură (4). – Din ars + suf. -ătură.
ARSĂTÚRĂ s. v. arsură, jariște, pârlitură.
arsătúră s. f., g.-d. art. arsătúrii; pl. arsătúri