ARPÉGIU, arpegii, s. n. (Muz.) Executare succesivă a notelor unui acord; înălțime a treptelor principale dintr-o gamă. – Din it. arpeggio.
ARPÉGIU s.n. Acord melodic constând din înlănțuirea treptelor principale dintr-o gamă. [Pron. -giu. / it. arpeggio].
ARPÉGIU s. n. intonare succesivă a sunetelor unui acord melodic, ascendent sau descendent. ( it. arpeggio)
ARPÉGIU, arpegii, s. n. (Muz.) Înlănțuirea treptelor principale dintr-o gamă; acord executat prin această înlănțuire. – It. arpeggio.
arpégiu (arpégii), s. n. – Executare succesivă a notelor unui acord. It. arpeggio.
arpégiu s. n. [-giu pron. -giu], art. arpégiul; pl.arpégii, art.arpégiile (sil. -gi-i-)
arpégiŭ n. (it. arpeggio, d. arpa, arpă). Muz. Acord ale căruĭ sunete se succed foarte răpede [!] unu după altu.
ARPÉGIU ~i n. muz. Executare succesivă a notelor unui acord. [Sil. -giu] /it. arpeggio