ARISTOCRÁTIC, -Ă, aristocratici, -ce, adj. Care aparține aristocrației, propriu aristocrației; aristocrat. – Din fr. aristocratique.
ARISTOCRÁTIC, -Ă adj. Care aparține aristocrației, propriu aristocrației. [Cf. fr. aristocratique, it. aristocratico].
ARISTOCRÁTIC, -Ă adj. propriu aristocrației; aristocrat. ( fr. aristocratique)
ARISTOCRÁTIC, -Ă, aristocratici, -e, adj. Care aparține aristocrației, propriu aristocrației. – Fr. aristocratique.
ARISTOCRÁTIC adj. v. ales.
aristocrátic adj. m. (sil. -cra-), pl. aristocrátici; f. sg. aristocrátică, pl. aristocrátice
aristocrátic, -ă adj. (vgr. aristokratikós). Care ține de aristocrație. Adv. În mod aristocratic.
ARISTOCRÁTIC ~că (~ci, ~ce) Care ține de aristocrație; propriu aristocrației. /fr. aristocratique