ARIMÁRE s. f. Acțiunea de a arima; arimaj. – V. arima.
ARIMÁRE s.f. Acțiunea de a arima; arimaj. [ arima].
ARIMÁRE s. f. Aranjarea și fixarea încărcăturii pe o navă sau pe un avion, ținând seama de condițiile de echilibrare. – După fr. arrimage.
ARIMÁRE s. (AV.) arimaj.
arimáre s. f., g.-d. art. arimării
ARIMÁ, arimez, vb. I. Tranz. A repartiza și a fixa încărcătura la bordul unei nave sau aeronave pentru a obține menținerea echilibrului normal al acestora. – Din fr. arrimer.
A ARIMÁ ~éz tranz. (încărcături pe bordul unei nave) A aranja și a fixa pentru a asigura un echilibru normal. /fr. arrimer
ARIMÁ vb. I. tr. A aranja și fixa încărcătura unui vas sau a unui avion pentru menținerea unui centraj favorabil stabilității. [ fr. arrimer].
ARIMÁ vb. tr. a fixa încărcătura unei (aero)nave pentru menținerea unui centraj favorabil stabilității. ( fr. arrimer)
arimá vb., ind. prez. 3 sg. arimeáză