ARHONDĂRIȚĂ

ARHONDĂRIȚĂ

ARHONDĂRIȚĂ

ARHONDĂRÍȚĂ, arhondărițe, s. f. Călugăriță care îngrijește de arhondaric și care primește oaspeții mănăstirii; arhondăreasă. – Arhondar + suf. -iță.
ARHONDĂRÍȚĂ, arhondărițe, s. f. (Reg.) Călugăriță care îngrijește de arhondaric și care primește oaspeții mănăstirii. – Din arhondar + suf. -iță.
ARHONDĂRÍȚĂ s. arhondăreasă. (~ la Mânăstirea Sucevița.)
arhondăríță s. f., g.-d. art. arhondăríței; pl. arhondăríțe
arhondár m. (d. arhondaric). Călugăru care-ĭ primește pe oaspețĭ în mînăstire. – Fem. -ăreasă (pl. ese) saŭ -ăriță (pl. e).