arhimicétă s. f., g.-d. art. arhimicétei; pl. arhimicéte
arhimicétă s. f., pl. arhimicéte
ARHIMICÉTE s. f. pl. clasă de ciuperci primitive, microscopice, cu talul format dintr-o singură celulă, parazite, înmulțindu-se asexuat prin zoospori sau sexuat prin izogamie. ( fr. archimycètes)